Copiii fara etichete

vineri, 1 martie 2013

Concluzia?




MottoV-am lasat saraci si prosti, v-am gasit si mai saraci, si mai prosti”. – Constantin Brancusi
    
    Mare dreptate, mare adevăr, măreţe vorbe şi incredibil de asemănătoare cu realitatea din România.
   Am fost ieri la o şedinţă cu proprietarii de apartamente pentru a fi informaţi cu privire la un proiect naţional de reabilitare termică a unor blocuri din oraşul Tg. Frumos. N-am avut ce face. Orice lucrare de amenajare, reabilitare, construcţie sau de orice altă natura debutează cu faza de proiectare, fază ce implică nişte costuri, că nu vine nimeni pe ochi frumoşi şi pe vorbe alese să ne măsoare nouă blocurile, să întocmească schiţe, planuri şi necesarul de materiale. Spune-i asta lu Gigel proprietar de apartament, cu cel puţin 3 rachiuri la bord, pe care nu-l interesează hârtiile pentru că el ar fi în stare să-şi facă singur izolaţia dar nu are bani şi schele, iar timpul de stat în crâşme i s-ar diminua considerabil. Deci nu poate, dar e capabil. Alţii şi-au făcut singuri izolaţia pe banii lor şi acum is nemulţumiţi că cei ce nu şi-au făcut beneficiază acum de acest program şi li se oferă posibilitatea de a plăti eşalonat izolaţia, în rate egale fără dobândă pe o perioadă de 5 ani. Să li se scadă la impozit, cum adică, ei ce beneficiu au dacă şi-au făcut cu banii grămadă. Mai zi ceva. Unele ţaţe rele de gură, ripostau cum că ele şi-au izolat şi au dat cu o culoare foarte frumoasă şi nu vor nici în ruptul capului să o schimbe, nu le interesează cum vor arăta celelalte apartamente şi imaginea blocului în ansamblu, e apartament proprietate personală, ele nu vor şi pace. Nu-i chiar aşa mamaie, legea ai citit-o, dacă nu te invit să o faci şi vorbim pe urmă. Alt Gigel trecut de prima tinereţe şi prin toate crâşmele din oraş deopotrivă, era nelămurit că dacă în aceşti 5 ani el dă colţul, cine mai plăteşte ratele? Interesant de remarcat simţul civic, deşi pe mine nu m-ar interesa aşa de tare, ba chiar deloc, nu râmân rate neplătite, există asigurări de viaţă, moştenitori, noi proprietari, deci treaba se rezolvă. Morţi cu morţi şi vii cu vii, să nu amestecăm lucrurile.
   Din toată acestă şedinţă nu am înţeles nimic, dar mi s-a confirmat încă o dată în ce ţară trăim şi ce grad de civilizaţie şi de respect ne caracterizează.
   Domnul de la firma de consultanţă şi proiectare care trebuia să ne explice ce şi cum era cred ardelean, după accent, dar n-a avut nici o şansă de a ţine un discurs asaltat fiind de discuţiile, dacă le putem numi astfel, între Gigeii şi ţaţele prezente în sală şi mă întreb oare ce părere şi-a făcut de moldoveni?
   Trageţi voi concluziile.

Niciun comentariu: