Câteva informaţii şi sugestii despre şi pentru ziua de 24 ianuarie

   Ştim cu toţii că azi 24 ianuarie, ca în fiecare an de altfel din 1859 încoace, sărbătorim formarea statului român modern prin unirea principatelor Moldova şi Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

   Primii paşi către unire s-au făcut odată cu evenimentele revoluţiei de la 1848, care - deşi a fost înăbuşită - a demonstrat în mod categoric dorinţa de independenţă şi de unitate a românilor. Din păcate, neţinând cont de interesele poporului român, Imperiul Otoman şi Rusia Ţaristă au încheiat la Balta Liman (cartier în Constantinopol), în primăvara anului 1849, o convenţie valabilă şapte ani, care afecta grav suveranitatea Principatelor. Prin acea convenţie se stabilea că domnitorii celor două ţări româneşti să fie consideraţi înalţi funcţionari ai Imperiului Otoman şi să fie numiţi direct de sultan, cu acordul puterii “protectoare” - Rusia Ţaristă. De asemenea, pentru acei şapte ani, adunările obşteşti se suspendau, locul acestora fiind luat de Consilii sau Divanuri ad-hoc, această nouă conducere fiind “aparată” prin aducerea a cate 25.000 de soldaţi în fiecare dintre ţări. Sursa.

   Ca în fiecare an în municipiul Iaşi, mai exact în Piaţa Unirii, au loc evenimente închinate Marii Uniri, ce constau în discursuri ale oficialităţilor, depuneri de coroane de flori, onoruri militare, iar la final acţiunea se încheie cu celebra horă a unirii.

   În ultimii ani, datorită tensiunilor dintre partidele politice, condiţiilor de austeritate impuse, disponibilizărilor etc., oficialităţile au cam fost huiduite la această sărbătoare, drept urmare anul acesta preşedintele ţării nu a mai participat. Nu a impresionat pe nimeni, nu i-a simţit nimeni lipsa, a avut cine-l înlocui şi treaba a mers mai departe cu mult mai puţine huiduieli.

   Ce vreau să subliniez este faptul că, ar fi bine, şi Consiliul judeţean ar fi trebuit să facă deja asta, ca pe lângă discursurile politicienilor, să poată încăpea şi cele ale unor istorici, academicieni, profesori, care sunt mult mai în temă şi mai informaţi cu privire la evenimentele petrecute pe 24 ianuarie 1859. Ar fi mai interesant şi mai constructiv pentru toată lumea să afle sau să-şi reamintească fragmente din viaţa domniei lui Alexandru Ioan Cuza, evenimente petrecute în acele vremuri etc. de la persoane care studiază istoria, pentru că am o mare îndoială că politicienii sunt capabile să ofere astfel de informaţii. Pentru că o sărbătoare o cinstim prin reamintirea evenimentelor petrecute în perioada ce a devenit sărbătoare.

   L-am auzit pe primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, cum rostea nişte texte cam pe dinafară cu ce se întâmpla în Piaţa Unirii, iar la un momentdat a luat-o serios pe arătură vorbind despre modernizarea aeroportului de la Iaşi, crearea de locuri de muncă, lipsa fondurilor şi alte lucruri ce n-aveau nici o legătură cu sărbătoarea de astăzi. Mie îmi miroase a lipsă de respect, interes, altul decât naţional, lipsă de cultură şi de respectare a valorilor şi tradiţiilor.